Cumpănă şi grijă, Tu, Zeu ocrotitor al trupului meu...Cumpănă şi grijă, în faţa acestei imagini a vieţii mele, fii fără zăbavă pomenit, Tu, cel mai vrednic de preamărire! Îngăduie-mi să te slăvesc, statornic tovarăş al vieţii mele! Mi-ai rămas credincios, niciodată părăsindu-mă. Cu ``braţ`` viguros, pururea m-ai ferit de toanele surâzătoare ale norocului. Şi pururea m-ai ocrotit de căutătura ca de soare apăsător a Fortunei. Pururea mi-ai tăinuit sub umbre de întuneric bunurile deşarte ale acestei lumi! Îţi mulţumesc pentru devotamentul tău neostenit. Dacă e însă cu putinţă, fii prielnic şi alteia, o dată; aş vrea ― doar aşa, din curiozitate ― să aflu cândva cum poţi vieţui în altă parte. Te rog, cel puţin, căzneşte-i cu osebire pe fanaticii noştri politicieni şi pe smintiţii care ţin morţiş să ne sărăcească cu forţa. Ce s-ar alege de soarta mea, de unica speranţă pe care o nutresc dacă o să te văd vreodată palid şi sleit, cu toate că există atâtea femei?
Dar îmi dau seama că devin nelegiuit! O, zeu ocrotitor, iartă cutezătoarea-mi dorinţă pe care am îngăimat-o adineauri! Tu îmi cunoşti însă inima şi ştii cât de credincios îţi sunt şi cît de devotat îţi voi rămîne, chiar şi atunci când în lume vor răsări o mie de femei care să te dorească! Amin!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu