Am învins sau sunt învins ?

Am pierdut, nici mãcar nu mai pot sã văd. Mã tem cã lupta mea aproape s-a sfârşit. Mai am o singurã şansã .Oare mã va pãrãsi puterea? Mă concentrez asupra unui singur lucru...şi al tuturor. Simt vibraţiile. Urmez energia...Vizualizez calmul apei şi-mi las inima...sã devinã apa...Mâine plec,trebuie să merg la ţara la mama.Acest loc mã face sã mã simt împãcat. Acolo î-mi pot pune o dorinţa. Poate se va adeveri.Încerc.Ce am de pierdut? Acolo mă năpadesc amintirile frumoase şi nu numai. Şi acum mă uit pe casă si vizualizez ca un film alb-negru, cum potcoveam mîţa cu jumatăţi de nucă, îi legam două vrăbii de gat si o aruncam pe casă. Era un chin constant pentru ea ca nu se putea agăţa de nimic. Acum mă întreb cum putem să fiu aşa de crud. Era un suflet. Acum cică sunt mare. Dar startul de acolo a fost. Am avut şansa să fiu liber într-un sistem controversat. Pînă la o varstă. Lupta se terminã când mai rãmâne doar speranţa. Cand toate posibilităţile au expirat. Sunt un norocos. Încă mai am speranţă. Ne dorim linişte dar nu de putem separa de haos. Haosul din oraşe. Sã urmezi liniile pe care doar zeii le pot citi,care te conduc la leagănul naşterii. Poate dacă procesul gandirii ar înceta pentru o secundă, am fi mai fericiţi.