Ce să mai spun?

Nu mai cunosc nici o bucurie, în afară de una singură: să mă cufund pe de-a-ntregul în tainele scrisului până ce mi se năzare, în sfârşit, că am devenit o fărâmă dintrânsul. În această ipostază, de neânsemnat crâmpei al fiinţei mele, am început să nutresc respectul de sine-mi, să dobîndesc concepte şi idei mai înalte, pe scurt, să mă pomenesc ceea ce "deştepţii" numesc, de obicei, un aiurit. Nebunia mea este însă blajină şi nu dăunează nimănui.
Pâinea cu care hrănesc, această stare, este foarte uscată; băutura pe care o sorb, searbădă; iar cu ceea ce scriu nu mă pricopsesc, cinstită lume şi executori ai procesului de citire.
Cât sunt de înflăcărat! Şi ce vise mă bântuiesc! Exact ca un îndrăgostit care, după o îndelungată despărţire, se întoarce la iubirea tinereţii sale, nu putea fi mai fericit. Sunt uimit de mine însumi. Şi uimirii mele i se adăugă şi fiorii unei tainice spaime. Îmi este cu neputinţă să-mi explic această neobişnuită stăruinţă a mea în a-mi fi de folos.Ce ciudă neascunsă sălasluieşte în mine? Cum aş putea îndura fără a mă prăbuşi, să văd închizându-se pentru totdeauna ultimele porţi ale unui sanctuar de care acum sunt atît de aproape? Aşadar, înainte de a renunţa la tămăduirea sufletului meu, doresc să mai încerc un gest deznădăjduit.O bună bucată de vreme n-am putut scrie nimic eficace. Am conştiinţa paralizată. Imaginaţiei mele atât de aţâţate nu i se oferă altceva decît amintirea celor trăite. Acum, la ce să mai recurg pentru a mai vrea să scriu? Totul trebuie rezumat la posibilitatea de a mă face să pricep cât mai limpede că nu sunt decât un biet suflet,― unul copleşit de mizeriile vieţii, dar animat de un entuziasm nepământean. Astfel, în cele din urmă, am hotărât să-mi deschid inima scriind. Şi am făcut-o. Am scris. Vă fac atenţi asupra unui lucru: mi-a fost foarte greu să birui dificultăţile izvorâte din neputinţa artei poetice chemate să-mi slujească! Dacă tentativa de a desluşi în mod satisfăcător adevărata conexiune dintre un mare artist şi naţiunea căreia îi aparţine pare dificultoasă, obstacolele ivite în calea îndeplinirii unei atari misiuni ― de către cineva mai exigent(ţara cuvintelor în genere) ― sporesc indiscutabil din clipa în care se discută, nu despre un poet sau artist plastic, ci despre un anonim. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată chiar dacă dezinteresată.